1.16. Forma în -ing (The -ing Form)
1.16.1. Forma în -ing reprezintă două forme verbale distincte: participiul în -ing și Gerund-ul. Acestea au formă identică, putând fi diferențiate numai după funcțiile pe care le îndeplinesc în propoziție, pe baza determinărilor pe care le au. Forma în -ing se construiește din infinitivul verbului de conjugat, la care se adaugă terminația -ing: read + -ing = reading; writw + -ing = writing; cry = -ing = crying; lie + -ing =lying; sit + -ing = sitting. (Pentru ortografierea acestei forme verbale, vezi 1.10.5.).
Funcțiile îndeplinite de cele două forme verbale derivă din caracteristicile lor: participiul în -ing are caracteristici verbale și adjectivale:
The sleeping child. (Copilul care doarme.)
Iar Gerund-ul are caracteristici verbale și substantivale:
1.16.2. Participiul în -ing sau participiul prezent (the -ing Partciple, the Present Participle) exprimă o acțiune în desfășurare sau o stare nelegată de un agent prin categoriile de persoană sau număr.
1.16.3. Caracteristicile verbale ale participiului în -ing.
a) Participiul în -ing are categoriile gramaticale de timp și diateză:
|
Timp |
Diateza |
|
|
Present participle |
Reading |
Being read |
|
Participiul Prezent |
Citind |
Fiind citit |
|
Present participle |
Having read |
Having been read |
|
Participiul Perfect |
citind |
Fiind citit |
Participiul prezent exprimă o acțiune simultană cu verbul la mod personal din propoziție:
1.16.3.a. Structura participiului perfect
Participiul perfect se formează din participiul prezent al verbului have din participiul trecut al verbului de conjugat. El exprimă o acțiune anterioară verbului predicativ din propoziție:
Having run across the park, he felt tired. (După ce a traversat parcul în fugă s-a simțit obosit.)
3. Participiul perfect (Perfect Participle) și participiul trecut (Past Participle) nu sunt una și aceeași formă verbală. Participiul perfect reprezintă forma perfectă a participiului în -ing indicând o acțiune săvârșită anterior acțiunii exprimate de verbul predicativ:
b) Participiul în -ing este folosit pentru formarea aspectului continuu al verbelor:
They are going home. (Se duc acasă.)
I was playing chase when the telephone rang. (Jucam șah când a sunat telefonul.)
c) Pe plan sintactic, participiul în -ing poate avea subiect, complement direct (după verbe tranzitive) și complemente circumstanțiale , ca și formele personale:
1.16.4. Caracteristicile adjectivale ale participiului în -ing.
Parcicipiul în -ing poate fi folosit și ca adjectiv. El se așează înaintea substantivului, dacă se accentuează latura sa adjectivală și după substantiv, dacă latura verbală este mai evidentă.
All sleeping children are beautiful (sleeping = not awake). (Toți copii adormiți sunt frumoși.)
1.16.5. Funcțiile sintactice ale participiului în -ing.
Participiul în -ing este folosit (singur sau precedat de conjucții, în special when sau while): 1) în expresii parentetice: generally speaking = în general, judging by appearances = judecând după aparențe; beginning with September 15 = începând cu 15 septembrie, considering the circumstances = luând în considerare condițiile.
Judging by appearances, nobody is to blame. (Judecând după aparențe nimeni nu este vinovat.)
2) ca nume predicativ, după verbele stand, sit, lie:
She stood gazing at the brightly lit shop windows. (Se uita cu admirație la vitrinele viu luminate.)
3) ca înlocuitor al unor propoziții subordonate, îndeplinind în propoziție funcția de:
a) atribut:
b) parte dintr-un complement direct complex (Acuzativ cu participiu în -ing):
c) complement circumstanțial, mai ales de: - timp:
- c.1.) complement circumstanțial cauză:
- împrejurări însoțitoare:
Notă: Exprimarea complementului circumstanțial printr-un participiu în -ing este o trăsătură caracteristică englezei literare. În vorbire se referă propozițiile subordonate (Vezi parantezele).
1.16.6. Traducere. Participiul în -ing se traduce în limba română printr-un gerunziu sau printr-o propoziție subordonată:
|
|
|